Revin cu imagini apetisante din seria desertul de duminică. Partea 1 e aici. Imaginile sunt realizate în cadrul aceleiași ședințe foto (că doar nu era să-mi instalez set-up-ul doar pentru câteva cadre).
Aspecte tehnice: Canon 24-70 f2.8 (I) | Canon 580 EX II | Canon 430 EX cu difuzor mai special | un filtru gel portocaliu | fundal improvizat | blendă de reflexie |
Într-o duminică am servit următoarele delicii, evident după ce le-am fotografiat bine de tot. Cuvintele sunt de prisos !
Aspecte tehnice: Canon 24-70 f2.8 (I) | Canon 580 EX II | Canon 430 EX cu difuzor mai special | un filtru gel portocaliu | fundal improvizat | blendă de reflexie |
Într-o duminică dimineața pe post de mic dejun, am servit una din aceste brioșe home-made realizate cu ciocolată neagră (prima încercare a fost cu cioco 55% conținut de cacao; sunt bune cu ciocolată cu conținut de cacao > 75%). În timpul coacerii mirosul emanat de cuptor te punea în genunchi – atât de bine mirosea, iar reîncălzirea în cuptorul cu microunde (10s) dimineața nu făcea decât să înmoaie un pic brioșa și să topească un pic ciocolata din interior.
N-am mai apucat să pregătesc un set-up de lumini sau să aduc aparatul foto, așa că rezultatele de mai jos sunt surprine cu telefonul, apelând la diverse ustensile de prin bucătărie pentru a realiza reflexia/difuzia luminii. Mi-ar fi plăcut să am un Nokia 1020 pentru așa ceva.
Alte brioșe am mai fotografiat aici. Rețeta folosită a fost asta.
Următorul video e din categoria ce mâncați, că eu pot să declar cu mâna pe inimă în fața oricui, ca absolut niciodată nu am mâncat McNuggets. Cel mai probabil și restul cărnii de pui de ma Mac e procesată cam la fel. Mi se pare interesantă partea cu adding some chicken skin in the blender la cantitatea de piept de pui brut, care s-au chinuit așa de frumoș (pe video) să-l curețe de pielițe.
Some-ul ăla de pieliță poate să fie – mâ gândesc eu, vreo 20-30% lejer.
Și acum video-ul:
Niște brioșe delicioase cu rubarbă (in DEX e acceptat și termenul de rabarbăr, cel puțin eu așa cunosc planta asta din copilărie). Maestrul bucătar care le-a pregătit + o serie de alte delicatese, n-am fost eu, ci un foarte bun prieten. Cine va inventa fotografia sau video cu gust/miros va fi considerat un geniu, iar atunci fotografiile de mai jos v-ar lovi într-un punct extrem de sensibil.
Așa bune au fost, că-n 2 zile le-am exterminat.
Fotografii realizate cu Canon 40D, bliț Canon 430 EX, Canon 24-70 f2.8 (I), hand grip-ul despre care am mai pomenit aici. Am avut niște suprafețe albe (improvizații) cu care am mai concentrat lumina spre anumite puncte. Ansamblul cântărea destul de mult.
În procesul de adaptare la standardele occidentale, noi preluăm automat și aspectele negative ale societății spre care aspirăm. Unul din ele, risipa hranei, am început să-l preluăm cu brio. 14 minute cu exemple și statistici bine puse la punct ar trebui, măcar unora, să ne deschidă ochii !
Țările vestice aruncă aproape jumătate din mâncarea lor, nu pentru că e necomestibilă, ci doar pentru că nu arată îmbietor. Tristram Stuart aprofundează datele șocante legate de deșeurile alimentare, chemând la utilizarea responsabilă a resurselor globale.
Video-ul de mai jos, l-am activat direct cu subtitrare în română, poate unii au nevoie.
Un proiect video interesant surprinde primele reacții ale unor copilași ce experimentează pentru prima dată un nou tip de mâncare / aromă.
Luate pe rând, avem:
Un proiect al Saatchi & Heckler, produs pentru TEDxSydney 2013. Video de pe youtube are peste 960.000 vizualizări la momentul articolului.
Îmi place să observ lumea din jurul meu când încearcă pentru prima dată o aromă nouă. Mie imi plac aromele puternice, campioane sunt într-o ordine aleatoare: gorgonzola (cea originală), sambuca, cardamon-ul, weiss wurst-ul (de la mama lui), Guiness-ul + multe altele.
