Gata și concediul acesta; formularea e un pic mai ciudată pentru că încă mai sper la unul, sau măcar la câteva zile până la următorul hop, de Crăciun.

Mai îmi lipseau 4 km și ajungeam la cifra rotundă de 5000km parcurși cu mașina prin vest. Mie-mi place să conduc, să explorez locuri noi și să mă bucur de independența oferită de mașina personală.

România

În drum spre autostrăzile străinilor, cu ieșirea pe la Nădlac, în prezent ai 2 mici fericiri: autostrada/centură a Sibiului (as zice vreo 30 km) și o bucată de autostradă de vreo 40 km între Orăștie și Deva. În rest e trist, lent și fie periculos fie cu polițai la pândă.

O chestie interesantă, parcă ireală mi s-a întâmplat. Imediat după Deva, începuse să plouă, știam că aparatele radar nu sunt omologate să funcționeze pe ploaie, aș că am mers un pic mai repede (72 vs 50 km/h) la ieșirea dintr-un sat, unde era un radar. M-au oprit și mi-au recomandat să o las mai moale că totuși plouă. Toate astea pe un ton extrem de amiabil, fără intenția de a cere șpagă, fără amendă și în timp ce ofițerul stătea în ploaie la geamul mașinii. Pentru România anului 2013, pentru mine e ireal.

La întoarcerea în țară, gropile de pe carosabilul maghiar – imediat de la ieșirea de pe autostradă dintre Mako și Nădlac – te readuc la realitate. Milițienii stau la pândă cu radarul în cascadă iar orice altă abatere trece nesancționată. Asta-i România care o știu  !

 

Ungaria

Vinietă am explicat cum mi-am luat și că nu trebuie lipită pe parbriz. E nevoie de atenție sporită la trecerile la nivel de cale ferată, unde potrivit codului rutier maghiar, viteza maximă admisă e 30 km/h, și cam acolo stau ei la pândă. Pe autostradă e parfum, doar că ungurii sunt mai kamikaze-n condus, mai ne-experimentați în trafic și tind să ți se bage în față pe banda de viteză, ei cu 100 tu cu 130+ km/h.

Pe autostrada/centură a Budapestei (M0) erau ceva lucrări cu deviații, semnalizate foarte bine la început apoi lipsă totală de semnalizare și dacă n-ai GPS riști să ajungi în centru…

Ah da, carburantul e scump ca dracu’. Neavând încă euro, orice le plătești în moneda europeană ei acceptă, fac ei paritatea la un curs care le convine lor și restul ți-l primești în forinți. Din motivul acesta, de regulă, pentru mine Ungaria e o țară de tranzit, unde mă opresc pentru pit-stop-uri tehnice (a se citi nevoi fiziologice) sau pauze de relaxare în parcări. Shopping zero.

 

Austria

Aici trebuie vinietă, 8,3€ pentru 10 zile. Nasol e că trebuie lipită pe parbriz. Am găsit eu o soluție. Lapte și miere, viteza maximă de 130 km/h ajunge ușor la 145-150 km/h tolerată în zonele unde nu sunt alte restricții. Ungaria mai e cum mai e, dar de când intri în Austria observi – dacă ai ochi –  diferența în bine la multe lucruri.

Carburantul (diesel) e mai ieftin decât la noi, dar nu la stațiile de pe autostradă ci cele din orașe.

 

Germania

The land of choice. Autostrăzi gratis, mare parte fără limită de viteză. E interesant că nemții sunt mult mai experimentați la condus, număr redus de accidente, cu toate că și la 160-170 km/h se întâmplă destul de des să treacă rachete pe lângă tine.

Carburantul e un pic mai scump ca la noi – eu alimentam cu 1,379 €/l dar am văzut pe autostrăzi și 1,599 €/l. Pe lângă orașele mari, dacă nu îți e deja familiar termenul stau, cu siguranță îi vei afla sensul.

Am petrecut prin Bavaria, patria berii, a weissbier-ului. Anterior Oktoberfest-ului se organizează festivaluri locale ale berii pentru nemți, unde nu prea apar turiști. E super fain. La astfel de festivaluri berea are o concentrație de alcool mai mare decât normal (ex Paulaner, care-i cunoscută și la noi de regulă are 4,5-5% iar la Oktoberfest se servește un produs special cu 6% alcool). La noi parcă e mai diluată.

 

Elveția

Țara dintotdeauna neutră și care are o politică destul de evidentă împotriva turiștilor. Partea bună e că de când cu accesul în Uniune, tu ca român nu mai ai nevoie de viză de intrare și îți e permis accesul pe bază de carte de identitate. Dacă ai și plăcuțe cu numere de RO la mașină, mai mult ca sigur (99%) te lipești de un control random al mașinii în timp ce coloane întregi de nemți, francezi, austrieci trec fără să schițeze un gest.

Hoți mari, cu amenzi pe măsură, taxa de autostradă e 40 CHF ( aprox 34€) și e valabilă 12 luni. Termen mai scurt nu se poate. Amenda e mare, de la 250 € în sus. Nu te silește nimeni să o iei pe autostradă, pe drumurile naționale e gratis, dar e cu limită strictă de viteză 40-50km/h în localități și 80 în afară. Elvețienii fie au în sânge respectatul legilor (cel mai probabil) sau nu se încumetă să plătească. Oricum, merg ceas pe drum. Limita e 80, ei merg cu 75 km/h. Când îi depășești fac ochii mari ca cepele.

Ah da, 1 CHF = 1,24 €. Prin baruri, cluburi, magazine și transport în comun, poți plăti cu euro, bancnote, ți se aplică paritatea de 1 la 1, iar restul îl primești în franci. Așa ajungi să plătești pentru o bere normală la o terasă lângă lac și 10 €.

 

Pentru noi a meritat excursia. Retina a rămas impregnată cu o multitudine de imagini faine, DSLRul a captivat ceva mai mulți pixeli, am respirat aer proaspăt din munți am trăit într-o altă cultură. Proviziile care au încăput în mașină au meritat drumul. Am zis !

concediu_2-2013.09