Monthly Archives: January 2013

E (și) vina noastră !

slave mentalityMie îmi e destul de clar că noi ca țară o ducem prost. Putem să tot dăm vina pe politic, pe corupți dar până la urmă e și vina noastră că ne complacem în situația dată. Când zic vina noastră mă refer la majoritate, nu neapărat eu sau tu.

Câteva evenimente din trecut apropiat alături de reacția oamenilor din jurul meu la acel moment m-au determinat să scriu acest articol; astfel

Azi am mers la Registrul Comerțului să ridic niște documente. De regulă e coadă, dar funcționarii de acolo își dau interesul si se mișcă peste medie.

  • Înaintea mea 4 persoane, toți peste 40 ani; mă așez la coadă și astept.
  • După nici 5 minute începe unul să comenteze că ce jalnic e la noi, ce încet se mișcă funcționarul;
  • intervine imediat unu care le știe pe toate și dă el exemple cum era în Canada, ce rapizi erau ăia acolo.
  • intră lumea pe rând, dar per ansamblu se avansează extrem de greu. (eu am stat peste 40 de minute, grr…). Spre final mi-am dat seama unde era buba: fiecare din participanții la coadă, dinaintea mea erau atât de habarniști încât nu erau capabili să-și completeze de mână cererile, cereri în baza cărora li se eliberau acte !! Funcționarul, fără să comenteze deloc, îi punea la birou în fața lui și le dicta cum să completeze cererea. Evident chestiile astea durau ceva vreme …
  • vreau să subliniez: habarniștii ăstia de sus se presupune că au firme, că au angajați … că ei ridică economia.

Întâmplarea 2: la început de an 2013 am rămas per pedes pentru 30 de zile. Un milițian binevoitor, din capitală, a considerat că nu am acordat prioritate unor pietoni și mi-a reținut permisul. (despre asta într-un alt episod, după ce mi-l recuperez și obțin decizia judecătorului la contestația înaintată). Ajunge vestea la câteva cunoștinte care fără să știe detaliile exacte îmi zic în față că nici nu are rost să mai fac la judecător contestație pentru că oricum voi pierde. Ok înțeleg că vor să-mi aline suferința dar totuși să renunți din start la posibilitatea de atac e destul de jalnic.

Concluzii de final:

  • mare parte din români participă benevol la o coadă, și de cele mai multe ori se plâng de sistem, chiar dacă ei sunt parte din vină;
  • românul e habarnist, el știe că are de dus acte la bancă. Care acte exact, nu mai e problema lui, e a funcționarului la care apelează.
  • românul e delăsător, indecis, leneș și evită să apeleze la căile de atac legale (reclamație, memoriu, contestație, etc.) doar ca să nu își mai piardă timpul. Peste X zile/săptămâni va ajunge într-o situație similară însă tot nu va conștientiza că era bine să semnaleze cuiva problema anterioară și o va folosi pe post de povestire noilor colegi de suferință.
  • credeam că pe măsură ce generația Ceaușeștilor, a Ilieștilor va ajunge pe lumea ailaltă lucrurile se vor îmbunătăți, dar se pare că m-am înșelat. Brucane, trebuia să zici 50 de ani !

 „Pentru a deprinde democrația, românii vor avea nevoie de 20 de ani”

O altă întâmplare aici.

sursa foto

Nikon – mișcare inteligentă

Mi se pare că în ultima vreme Nikon are o strategie de marketing (mult) mai bine gândită decât cei de la Canon. Fără a intra în polemici consider că în momentul de față, din punct de vedere tehnic, pentru aparatele DSLR din gama semi-pro și pro, Canon și Nikon sunt relativ apropiați.

Astfel ei au lansat un serviciu cu numele de cod Nikon Image Space care este de fapt un sistem de stocare și sharing al fotografiilor. Partea faină e că le oferă posesorilor de aparate foto Nikon 20GB spatiu de stocare absolut gratuit la înscrierea în sistem și validarea contului. S-au gândit și la utilizatorii non Nikon și acestora le oferă un spațiu de 2GB. S-au gândit bine și întreg sistemul este accesibil de pe PC (Windows sau Machintosh), tabletă sau smartphone. Este extrem de bine gândită integrarea cu platformele sociale Twitter si Facebook, putând extrem de ușor partaja o imagine/folder  cu 2 click-uri.

Tot la capitolul ușurință în utilizare din interfata grafică web îți poți genera direct codul HTML sau link-ul pentru imaginile ce le dorești integra pe un site web/blog. De exemplu imaginea de mai jos cu comparația între caracteristicile celor 2 tipuri de conturi e încărcată direct de pe platforma Nikon:

Interfața aplicației e intuitivă, seamă destul de mult cu Lightroom-ul la partea de management fișiere. Vă las pe voi să o descoperiți.

Detalii complete și imagini cu interfața de ultilizare – aici, iar înregistrarea se face aici (2GB sau 20GB):

PS: Atunci când te înregistrezi nu vei găsi în listă România (suntem prea mici pt ei), dar poți alege orice altă tară a cărei limbă îți e familiară (UK sau USA) și vei putea folosi sistemul fără nici o problemă.

PPS: Nu știu dacă e coincidență sau nu, dar Nikon are reducere 2000 lei la aparatele full frame.

Canon, auzim și noi acolo în spate ?!

January 29th, 2013|foto, hardware|

Timelapse: Veneția într-o zi

Anterior vă prezentasem câteva cadre surprinse de mine în Veneția, prin 2007. Plin de entuziasm și dorind să retrăiesc experiența vizuală din Veneția, am căutat un video pe măsură: un timelapse realizat pe parculsul unei zile de vară.

Muzică: «Heart of Champions», Chris Haigh

Fotograf: Joerg Niggli (site oficial, twitter)

Echipamente folosite:

January 28th, 2013|timelapse, video|

Film recomandat: Silver Linings Playbook

Că tot urmează în curând decernarea Oscarurilor, am văzut un film peste medie pe care vi-l recomand. În distribuție îl avem pe Bradley Cooper în rol principal și pe Roberd De Niro. Pe imdb are nota 8.1 cu peste 50.000 voturi. Sincer n-am văzut alte filme nominalizate la Oscar în repriza asta, dar interpretarea lui Bradley Cooper e una extrem de reușită și sper să plece acasă cu statueta.

Pat (Bradley) este un fost profesor de liceu, care a petrecut 4 ani într-o clinică destinată tratării bolilor nervoase după ce a fost înşelat şi părăsit de soţia lui, Nikki. Revine sub acelaşi acoperiş cu părinţii lui după ce este externat, unde Pat are impresia falsă că nu a lipsit de acasă mai mult de câteva luni şi este obsedat de ideea de a o recuceri pe Nikki…

Trailerul oficial e aici – link imdb.

Filmul îmi aduce aminte de filmul The Fighter, unde Christian Bale (din Batman), din rol secundar jucat extrem de bine – ce a impus și o transformare fizică extremă –  a primit în 2011 Oscarul. Și aici se pune accentul pe drama interioară a personajului.

January 27th, 2013|filme|

Carnavalul de la Veneția

crossfire.ro-export_800px_Venice_2007011Cum orice musulman are datoria sfântă de a ajunge cel puțin o dată la Mecca, consider cred că oricine de la noi ar trebui să ajungă cel puțin o dată în Veneția, înainte să dispară de tot, iar dacă vizita se suprapune cu Carnavalul anual ești câștigat de 2 ori. Oricum, pentru noi, Veneția e la o aruncătură de bâț.

Carnavalul de la Veneția este un amestec foarte apreciat de tradiție, distractie, istorie si buna-dispozitie intr-un oras unic cu adevarat; un festival care atrage an de an zeci de mii de turisti din toate colturile lumii. Carnavalul de la Venetia are o tradiție foarte veche, chiar păgână – întâlnită în mai multe locații din vestul Europei (Carnavalul de la Nisa, Carnavalul de la Dusseldorf, etc.). Este festivalul care celebreaza trecerea de la iarna la primavara, o perioada în care totul pare realizabil și perfect posibil, inclusiv iluzia ca cei mai saraci oameni pot deveni cei mai puternici purtând pe față măști. Festivalul din Venetia dateaza inca din anul 1296, cand Senatul Republicii Venetia a declarat Carnavalul un eveniment oficial.

Celebrul Carnaval de la Veneţia a debutat cu un spectacol deosebit. Urmează 20 de zile de petreceri de stradă şi evenimente artistice, la care sunt aşteptaţi sute de mii de turişti din toată lumea. Festivitatea de închidere va avea loc în 14 Februarie.

crossfire.ro-export_800px_Venice_2007005   crossfire.ro-export_800px_Venice_2007006    crossfire.ro-export_800px_Venice_2007007

Eu unul m-am îndrăgostit de Veneția de la primul contact, ajungând acolo în 2007 chair cu ocazia Carnavalului. Am auzit de fiecare dată de la cunoscuți, de povești fascinante petrecute acolo – ba chiar am auzit și detaliile picate ale unei cereri în căsătorie acolo pe o străduță, ce includea lumânări, acompaniament cu cântăreți cu vioară și acordeon …

Veneția este superbă: străzile înguste, canalele navigabile unde localnicii s-au adaptat perfect  la navigația cu bărci (gondole, vaporeto), istoria bogată – absolut totul acolo e condensat într-un spațiu restrâns. Cu toate acestea, chiar și cu îmbulzeala turiștilor îmi aduc aminte cu plăcere momentele petrecute acolo; Măștile, costumele precum și disponibilitatea celor costumați (la rândul lor tot turiști) de a poza pentru absolut fiecare turist mă face să îmi doresc să revin acolo cât mai curând; știu că nu sunt singurul…

crossfire.ro-export_800px_Venice_2007009

Cadrele surprinse de mai jos sunt din 2007, au fost realizate cu primul meu DSLR (Canon 30D) obiectivul kit și un tele Tamron 70-300 mm – care era extrem de lent și au fost salvate în format JPEG. La vremea respectivă nu auzisem încă de beneficiile formatului RAW și în plus dădusem o căruță de bani pe cardul CF.

 

crossfire.ro-export_800px_Venice_2007010 crossfire.ro-export_800px_Venice_2007009 crossfire.ro-export_800px_Venice_2007008 crossfire.ro-export_800px_Venice_2007004 crossfire.ro-export_800px_Venice_2007001 crossfire.ro-export_800px_Venice_2007002crossfire.ro-export_800px_Venice_2007003

January 27th, 2013|foto, turism|

Timelapse: Nopți din Namibia

Încep prin a vă spună că timelapse-ul de mai jos are la bază peste 16.000 de cadre ce au fost surprinse într-o perioadă de 2 ani. Continui indicându-vă că acest video a primit premiul 1 la 2012 Travel Photographer Of The Year Awards.

După cum veți vedea, e vorba de fotografie de noapte transpusă în timelapse superb (30 fotografii / secundă). Locația este Namibia (S-V Africii)

Director & fotograf:  Marsel Van Oosten
Editor: Daniella Sibbing
Composer: Simon Wilkinson
Produs de: Squiver (twitter, Facebook)

Nu cred că mai are rost să va indic o vizionare în Full Screen și cu sunet. Mai jos video-ul de pe vimeo:

Echipamente folosite:

January 25th, 2013|timelapse, video|

Ecranul tactil pe notebook-uri

Înainte să încep a scrie acest articol consider că e necesară o introducere mai bună a trecutului meu relativ la acest topic și la părerile ce le voi emite; pe scurt și punctual introducerea include:

  • ultimul laptop, care mi-a fost scutier de nădejde ultimii 4 ani, a fost un ASUS, seria M. A trecut prin multe, a gustat o serie de sisteme de operare și a făcut cunoștiință cu multe hardware-uri, SO-uri și periferice (aici și aici). Am crescut cu ASUS și am apreciat de cele mai multe ori inovațiile lor și chiar sunt primii la care mă uit când am nevoie de ceva IT. Am 3 routere și în plan de un al 4-lea, tot ASUS.
  • de vreo 3 ani folosesc și o tabletă grafică de la WACOM;
  • fost utilizator de BlackBerry timp de vreo 3 ani. BlackBerry cu tastatură QWERTY. Am făcut teste și concursuri cu mulți dintre amici, iar la capitolul fiabilitate și viteză de tastare (exclus folosirea dictionarelor tip T9) am determinat că nimic nu e mai bun decât o tastatură fizică (dispozitv hardware, cu butoane dedicate);
  • utilizator de Windows Phone de peste 14 luni de zile (WP 7.8 care seamănă foarte mult cu Windows 8);
  • am testat încă de multă vreme ecranul tactil pe un Windows 8, chiar de la mama lui (link) și consider un părerist care chiar știe ce spune;
  • sunt genul de utilizator (posibil pe care de dispariție) căruia îi place să folosească un singur portabil, pentru că vreau să am totul la îndemână și în același timp acoperit de redundanța datelor. Sincronizarea între mai multe echipamente ar fi prea complicată, prea lentă pentru nevoiele mele.

Pentru început, ecranul tactil – împins înainte de Microsoft pe piața PCurilor, cred că o să revoluționeze piața notebook-urilor într-un fel similar cu iPAD-ul. Revoluția va veni de la o masă mare de utilizatori, nu neapărat utilizatori tehnici, dar care – pe bună dreptate – caută o schimbare și vor totul cât mai simplu.

Un ecran tactil te poate ajuta enorm în a simplifica la maxim chestiile legate de accesibilitate (browsing, multimedia, acces rapid și intuitiv). Cum am indicat mai sus, fiind utilizator de Windows Phone, am pe telefon acces la suita Office. Mi se întâmplă des să fiu plecat de la birou și să primesc un document atașat via email, document de tip doc, docx (generat în Word) sau de tip xls, xlsx (generat de Excel) asupra căruia mă uit și fac modificările necesare rapid. Un ecran mare, chiar cu tastatura pe ecran te ajută să îți atingi scopul mai repede. Browsingul (l-am testat și aici) și e fun.

Ca orice chestie de pe lumea asta, evident un ecran tactil are și niște minusuri destul de mari, pe care nu mulți au tupeul să le explice:

  • dacă dai cu degetul pe ecran, e clar că se va murdări, vei avea dâre de grăsime și după o vreme te va scoate din sărite ecranul, mai ales la lucrul într-un mediu luminos (afară, parc, etc.);
  • trebuie să fii relativ aproape de ecran ca să poți să-l atingi cu mâna (ca-n imaginea de mai sus), și evident mâna stă mai confortabil spijinită de masă decât întinsă paralel cu podeaua. De fapt, din această cauză nu consider că vor prinde la public ecranele tactile externe de 22″/24″/27″ etc.
  • un ecran tactil, cel puțin mie, nu-mi oferă feedback-ul necesar pentru a scrie email-uri. Când mă refer la email-uri mă refer la minim 3-4 fraze, nu la banale răspunsuri monosilabice gen da, nu, ok, bine, etc.
  • având în vedere că interacțiunea are la bază degetul, implicit icoanele/butoanele de pe ecran vor trebui să fie destul de mari, rămânând spațiu mai puțin pentru aplicația în sine. Un Autocad (sau orice alt program tip CAD), un Photoshop sau orice alt soft de grafică îmi e clar că nu vor putea fi folosite cu ecranul tactil. Mai jos aveți un print-screen din Office 2013 folosit cu ecran tactil, unde tastatură e împărțită altfel decât sunteți normal obișnuiți (foto via – techradar.com)

Acest articol a fost scris în cadrul concursului www.blogwars.ro. (more info)

January 21st, 2013|hardware, laptop, tabletă|

Poiana Brașov, avem de toate: zăpadă, ceață, parapantă…

Poiana Brașov, surprinsă din perspectiva unui schior după zăpadă proaspătă și dar cu ceață. 2 bonusuri: parapantă și o căzătură (mai serioasă decât normal).

enjoy.

Războiul browserelor continuă

Probabil știti, e o luptă continuă a browserelor pe piața intenațională, cu schimbări de situație la fiecare câțiva ani.

Potrivit unui studiu StatCounter.com obervăm câteva chestii extrem de interesante din 2012 și până la zi:

  1. la nivel mondial, Chrome aproape că a ajuns Internet Explorer-ul (32,93% vs 33,13%) - link
  2. în Europa, Chrome-ul este pe primul loc, depășind Firefox și Internet Explorer (30,47% vs,  30,04% vs 27,92%)- link
  3. în România, Firefox conduce detașat, urmat de Chrome și Internet Explorer. (36,05% vs 34,58% vs 21,05%) – link

browsere_ro-vs-eu

Utilă este reprezentarea variației cotei de piață la nivel mondial din 2008 până azi (doar din 2008 există date înregistrare la StatCounter) care indică vizibil trend-ul pentru perioada următoare: Chrome va domina piața, însă nu se știe cât timp. Totul e trecător, vezi perioada în care Firefox a fost pe val, dar din cauza actualizărilor dese și a unor breșe de securitate a început să piardă teren.

browsere-worldwide-variatie

Eu unul am ajuns să folosesc oarecum la egalitate Opera și Chrome, anterior fiind exclusiv utilizator de Opera. Mă atrage cel mai mult la:

OPERA (ordine aleatoare):

  • gestiunea parolelor.
  • posibilitatea de a sincroniza browserul/bookmark-uri/parole, via serverele Opera, pe diverse calculatoare, totul automat.
  • gesturile cu mouse-ul.
  • viteza, Opera pune la dispozitie servere proprii pentru transmisie comprimata, astfel că dacă ești într-o zonă unde 3Gul lipsește, poți naviga mai repede pe web. (PS: compresia se aplică la text, mai puțin la imagini).
  • browser funcțional direct, fără să mai fie nevoie să pun widget-uri, addon-uri ce le folosesc și care o iau razna pe Chrome/Firefox la update de versiune.
  • un foarte bun blocator de reclame (nu neapărat pop-up-uri) ci reclame statice care îmi distrag atenția.
  • un manager de sesiuni de lucru foarte bun – pot salva o sesiune cu 10 pagini deschise și pot reveni la ea chiar și dupa 2 ani !

CHROME (ordine aleatoare):

  • integrarea excelentă cu gmail/google apps și posibilitatea de upload cu drag & drop direct în pagină.
  • integrarea excelentă cu google docs și skydrive.
  • update-ul automat, dar câteodată mă supără că nu mă întrebă și mai îmi creează probleme.
  • rezultate îmbunătățite la afișare când folosesc căutările pe google (vezi aici)
January 16th, 2013|software, statistică|